Te vindem iar cu sărutări viclene,
Prin nepăsare oarbă și prin lene.
Te biciuim cu vorbe de ocară,
Te pălmuim cu ură ca de fiară.
Te adăpăm cu suc de-amărăciune,
Din pofte rele şi din stricăciune.
Te țintuim pe cruci de nedreptate,
Prin cuiele uciderii de frate.
Iar împletim blestemele de tată,
Să-ncingem, Doamne, fruntea-nsângerată.
Tu iarăși zici, în blândă rugăminte:
"Nu știu ce fac. Îngăduie-i, Părinte".
Această operă este pusă la dispoziție sub Licența Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creative Commons.
Dacă aveți nevoie de alt mod de licențiere, contactați-mă.
Comentariile aparțin celor care le-au scris.
E posibil să vă placă și...
Comentarii recente