Legi

imaginea utilizatorului Serafim
Versiune pentru tipărire
Your rating: None Average: 5 (235 votes)

"Iar Iisus a zis: Dați Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. Și se mirau de El."

Cuvântul „lege” nu se referă doar la legea Cezarului ci la orice fel de lege. Sau cum ar fi spus un mare politician, legea gravitației ține de politică pentru că e lege. Când spune că nu suntem sub lege se referă la orice fel de lege. Adică putem să trecem strada pe roșu, putem să luăm ceea ce nu este al nostru și putem să mergem pe apă? Da, cam așa ceva. Doar că ni se cere să nu facem așa chiar dacă putem. Ni se cere să ne supunem legilor. De ce?

Pentru un lucru făcut în stare de robie și în imposibilitate de a alege vom primi plată de robi iar pentru un lucru făcut din liberă voință vom primi plata fiilor care fără constrângere și din dragoste au făcut cele ce se cuveneau. Și dacă suntem liberi de orice fel de legi, adică putem face orice, dar totuși trebuie să le respectăm, de ce a mers Hristos pe apă, de ce a înviat morții, de ce s-a înălțat la cer, de ce a vindecat șchiopi și orbi și paralitici doar cu cuvântul? Ca să ne arate că se poate. Chiar și acum după ce am văzut cele ce le-a făcut, încă ne îndoim mulți că s-ar putea muta un munte din loc doar cu cuvântul. Și ăsta chiar este unul dintre lucrurile care s-au arătat în mai multe rânduri. Dar dacă nu ar fi arătat nimic, cine ar mai fi crezut ceva? Suntem ușor de impresionat, ne uităm la boboci, la flori, la picătura de rouă și nu vedem minunea. Vrem lumini colorate, vrem zarva de la circ și marketingul de Vegas și vrem să ni se arate ceva care depășește puterea noastră de înțelegere ca să credem că e vorba de o putere mare. Încă sunt mulți care cred că puternic este cel care poruncește, cel care poate supune cu forța și nu cel care se supune pe el însuși de bună voie.

Dăm numirea de „minuni” în general oricărui lucru care trece dincolo de legi. Dar nu s-au făcut minuni decât când a fost nevoie mare de ele. Adică atunci când a slăbit foarte mult credința și când omul s-a învârtoșat atât de mult încât să creadă că dacă poate încălca legea care spune să nu ucizi, poate face orice. Ori încălcarea legii nu arată libertatea. Scopul nostru nu este să ajungem deasupra legilor. Fachirii, șamanii, dervișii încearcă să ajungă să leviteze și să poate merge prin foc și prin apă. Noi suntem deja deasupra legii, putem să facem orice vrem după credința pe care o avem și nu suntem ținuți în loc decât de dragostea pentru Dumnezeu care ne-a poruncit să ne supunem legilor.

De ce te-ar elibera cineva și apoi să-ți spună să te comporți ca și cum ai fi încă rob? Marele Pavel ne dă mai clar de înțeles. „Că, binevestind, pun fără plată Evanghelia lui Hristos înaintea oamenilor, fără să mă folosesc de dreptul meu din Evanghelie. Căci, deși sunt liber față de toți, m-am făcut rob tuturor, ca să dobândesc pe cei mai mulți; Cu iudeii am fost ca un iudeu, ca să dobândesc pe iudei; cu cei de sub lege, ca unul de sub lege, deși eu nu sunt sub lege, ca să dobândesc pe cei de sub lege; Cu cei ce n-au Legea, m-am făcut ca unul fără lege, deși nu sunt fără Legea lui Dumnezeu, ci având Legea lui Hristos, ca să dobândesc pe cei ce n-au Legea; Cu cei slabi m-am făcut slab, ca pe cei slabi să-i dobândesc; tuturor toate m-am făcut, ca, în orice chip, să mântuiesc pe unii. Dar toate le fac pentru Evanghelie, ca să fiu părtaș la ea.”

Bine, vor spune unii, dar noi nu suntem apostoli și nu ne este dată propovăduirea. De ce ar trebui să stăm sub lege deși suntem liberi de ea doar ca să aducem pe pe toți la Hristos? Iar eu îi contrazic și spun, cel ce nu este apostol nu este creștin. Și sfântul Simeon Noul Teolog spune că nu este nimănui de folos să stea și să i se pară că face lucru mare că citește și se roagă dacă nu propovăduiește Evanghelia. Îi contrazice și scriptura pe unii ca aceștia când spune că „cel ce nu este cu Mine este împotriva Mea; și cel ce nu adună cu Mine risipește”. Și atunci cum s-au mântuit atâția pustnici și stâlpnici și zăvorâți? S-au mântuit pentru că apostolatul este de multe feluri. Nu doar cei care predică în piețe, în biserici și în general în locuri publice se socotesc ci și acela care sfătuiește un alt călugăr despre cum anume se face rugăciunea și cum se săvârșește starea în chilie. Apostolat săvârșește și cel ce a citit o carte folositoare și îi spune prietenului lui „uite, am găsit un nestemat, vezi și tu ca să ai și tu folos”. Și de asemenea apostolat face și cel care trece fără să spună vreun cuvânt prin cetate lăsând oamenii să se folosească de ceea ce văd mai mult decât de ceea ce aud.

„Nu pierde, cu mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos” zice Pavel. Să nu facem libertatea noastră pricină de împiedicare pentru cei slabi. Tocmai pentru că se cade ca noi, cei tari să slujim celor slabi așa cum și Hristos a spălat picioarele ucenicilor. Nu se cade să călcăm legile, decât atunci când este neaparată nevoie. Adică atunci când legea este împotriva Legii.

Emite conţinut