Baticul
Multe, foarte multe femei, mai ales cele care au luat sau reluat contact relativ recent cu biserica, au o problemă cu normele de ținută care sunt cerute în biserică. Dacă inclusiv bunul simț le spune că nu e bine să vină cu haine exagerat de scurte, totuși nu multe înțeleg rostul baticului.
De ce ar scrie un călugăr despre felul cum ar fi bine sau n-ar fi indicat să se îmbrace femeile? Pentru că, de fapt, încerc să explic celor care judecă oamenii după modul în care se îmbracă și după aparențe, de unde pornește acest comportament, care este rădăcina.
De cele mai multe ori ceea ce punem pe noi reflectă o anumită stare de spirit sau un anumit fel de a fi dacă obișnuim să fim sinceri cu noi și cu cei din jur. Dacă sinceritatea nu este modul preferat de a trăi, atunci prezentarea exterioară, ambalajul, încearcă să mascheze cine suntem și să prezinte ceea ce vrem să părem. De aceea eu gândesc că este greșit ca o femeie să-și acopere capul în biserică și să-l descopere când pleacă. Asta arată ipocrizie și nu este una dintre calitățile care mă încântă. Și se pare că nu sunt singurul. Mântuitorul a spus, spală partea dinăuntru a paharului ca să fie tot curat. Da, dar curățirea pe interior durează mai mult și cere un efort mai mare. E mult mai simplu să văruim un mormânt decât să-l facem să nu mai pută. Este posibil totuși ca un mormânt, locul unui mort, să nu pută? Da. Se numesc moaște și de obicei miros foarte frumos.
O glumă spune că un om l-a întrebat pe preot dacă are voie să fumeze când se roagă. Răspunsul a fost că nici să nu se gândească la așa ceva pentru că e păcat. Alt om a întrebat dacă are voie să se roage în timp ce fumează iar răspunsul a fost că e bine să se roage tot timpul.
Revenind la subiect, oare ar fi mai bine ca oamenii care se îmbracă în mod „smintitor” să nu mai vină deloc la biserică? Eu zic că nu. Dar ar putea fi asta o scuză ca să facă fiecare cum vrea și cum i se pare? Eu și aici zic tot că nu. Dacă un om simte nevoia să se comporte în două moduri diferite atunci când este în două medii diferite, poate ar trebui să vadă care dintre cele două comportamente este cu adevărat bun și folositor și să-și modeleze toată viața după forma cea bună. Dacă o femeie umblă cu capul descoperit, atunci așa să meargă tot timpul, iar dacă vrea să intre în rânduială atunci să lucreze la acele dedesubturi ale ființei care o vor ajuta ca mereu să aibă supunerea pe care o presupune acoperirea capului. Mai cu seamă dacă bărbatului ei nu-i place s-o vadă cu capul acoperit, ceilalți ar trebui să știe că ea este mai întâi datoare cu ascultarea față de bărbat. Nu se cade să ia pâinea copiilor și s-o arunce câinilor, înseamnă în acest caz că nu se cade să facă sminteală în familie ca să liniștească sminteala unor smintiți. În același timp, dacă vrea să umble dezbrăcată se cade să umble astfel prin casa ei și nu în public pentru că s-ar pune în pericol și pe ea și pe cei care o văd. Adică trebuie să aibă grijă și înțelepciune unde anume trage linia.
Este ușor să impui standarde de moralitate altora mai ales dacă ai renunțat să-ți mai impui ție însuți vreun standard. Ca de exemplu să scoți mai întâi bârna din ochiul tău sau să-ți vezi de fasolea din farfuria ta. Știți ce mi se pare însă cel mai ciudat? Cel mai aspru sunt judecate femeile tot de femei. De cele care au învățat mai bine și au mai multă pricepere în a strecura țânțarul. De cele pe care le numim peiorativ „mironosițe” pentru că se prefac foarte bine.
Nu dau canoane, îmi dau doar cu părerea când spun că ipocrizia este mult mai rea decât ținuta neadecvată iar dreapta socoteală din multe ne scapă.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creative Commons.
Dacă aveți nevoie de alt mod de licențiere, contactați-mă.
Comentariile aparțin celor care le-au scris.
Pagini înrudite:
E posibil să vă placă și...
Urmați exemplul celor aproximativ 225 de cititori care s-au abonat la fluxul RSS al sitului.
Comentarii
dar cea ma buna e tinuta
dar cea ma buna e tinuta adecvata combinata cu sinceritatea, nu credeti? :)
eu stam ca ascultarea de barbat intervine pana la incalcarea poruncilor lui Dumnezeu, sau ale Bisericii. Si atunci revenim la aceasta intrebare, pusa des in ultima vreme - baticul e un amanunt, sau e un element de identitate?ce spun Sfintii Parinti referitor la batic?daca baticul e ceva neimportant, de ce purtarea lui permanenta, din motive religioase, starneste atata impotrvire?
dar cea mai bună...
Ai dreptate :)
Cât despre batic... a fost făcut pentru om și nu omul pentru batic. Da, este și element de identitate dar dreapta socotință ne spune că nu trebuie pus mai presus de orice. Sunt alte lucruri mult mai importante. În primul rând, să vină omul la biserică, să țină legătura cu duhovnicul, restul se mai completează pe drum. Dacă însă este fariseu și vine doar ca să spună că a venit, nu mai contează dacă s-a îmbrăcat ca la carte și și-a lungit ciucurii și filacteriile sau dacă și-a acoperit capul sau nu. Fățărnicia rămâne fățărnicie în orice fel de haine s-ar îmbrăca.
asta asa e, aveti dreptate :)
asta asa e, aveti dreptate :) ma gandesc ca si baticul/exteriorul, ca si postul, milostenia, etc. sunt mijloace de dobandire a Duhului Sfant, dar si roade ale Acestuia. Scopul oricarei actiuni, deci si a purtarii baticului, trebuie sa fie numai si numai a placea lui Dumnezeu, nu „ca sa fim in regula”(aici intervenind fariseismul ). Greu :), Dumnezeu sa ne ajute ca tot ce facem sa facem spre slava Lui, nu din slava desarta!
daca am gresit cu ceva in cele spuse, va rog sa ma corectati si iertati!
Baticul
Scopul nostru in viata este mantuirea. Si sunt sigura ca nu spun prin aceasta afirmatie nimic nou. Daca s-ar mantui femeia asa de usor, prin simpla purtare a baticului acu m-as duce numai la cumparaturi " de-ale baticului" si nu mi le-as mai da jos de pe cap :).
"oare ar fi mai bine ca oamenii care se îmbracă în mod „smintitor” să nu mai vină deloc la biserică? Eu zic că nu. Dar ar putea fi asta o scuză ca să facă fiecare cum vrea și cum i se pare? Eu și aici zic tot că nu." -
- Si eu as zice tot ca nu pentru ambele intrebari. Cineva zicea ca cel care se sminteste e smintit. In nici un moment al vietii nu mi-am pus problema smintelii sau sa vad in modalitatea in care se imbraca un om o ispita. In primul rand pentru mine oamenii nu reprezinta o ispita. Si asta pentru simplu fapt ca ii iubesc asa cum sunt si nu cum as vrea eu sa fie. Este unul din principiile mele de viata. In al doilea rand nu am primit dreptul de la Cel de Sus de a judeca. Pentru ca Judecator este Unul Dumnezeu. Imbracati sau dezbracati oamenii, nu-mi zice nimic. Chiar nu - mi creeaza nici un fel de neliniste interioara goliciunea unora, indecenta, etc. Pur si simplu nu ma afecteaza, nu-mi modifica starea interioara in nici un fel. Pentru mine omul este minunat. Pentru ca minunata este creatia Lui Dumnezeu. Nu indraznesc sa jignesc in nici un fel creatia Lui Dumnezeu. Dumnezeu isi iubeste creatia. Am avut un moment al vietii in care ma chinuia gandul de a nu mai intra in Sfanta Biserica pentru ca m-am simtit mai rea decat cel viclean. Traiam la acel moment intr-o continuua suferinta de multi ani. Ca si cum mi-a luat cineva inima pentru o clipa de la locul ei si mi-a scufundat-o intr-o mare a suferintei dupa care mi-a redat-o inapoi ca sa traiesc cu ea asa. In fine... Eram de acord cu faptul ca am ajuns sa fiu mai rea decat cel viclean dar nu ma lasa inima sa stau departe de Biserica. de Dumnezeul meu. De Tatal meu Ceresc. Eu fara Dumnezeu nu pot sa traiesc. Departarea de Dumnezeu pentru mine e suferinta, dorului de Dumnezeu. La vremea respectiva nu stiam daca Dumnezeu il iubeste sau nu pe cel rau. Asa ca m-am dus sa vorbesc cu duhovnicul pe care l-am avut la acel moment, despre problema in cauza. Mare bucurie pe mine a fost cand parintele meu duhovnic de pe atunci, mi-a zis ca Dumnezeu il iubeste si pe aghiuta pentru ca este creatia Lui. Era raspunsul de care am avut nevoie sa-l aud la acel moment. Mi-a rezolvat problema cu intratul in Sfanta Biserica. Am stiut ca Dumnezeu ma iubeste si pe mine si nu-L voi deranja cu prezenta mea. Zicea un parinte sa nu dam vina niciodata pe oameni atunci cand gresesc. Sa dam vina pe cel rau. Eu in timp am invatat sa-mi iubesc vrajmasii foarte tare. Pentru ca ma apropiau mai mult decat prietenii, de Dumnezeu. Iar cand iubesti mai poti invinovati?
Mi-a placut foarte tare invatatura Episcopului Ioachim. Dumnezeu sa-l odihneasca pentru ca nu mai este printre noi. Zicea ca oamenii nu sunt rai doar ca nu are cine sa-i invete. Frumos, nu?
Printre altele am fost invatata sa vad mereu partea buna a oamenilor. Sa vad ceea ce ne ridica si nu ceea ce ne coboara. M-am regasit foarte tare intr-o fraza de-a Patriarhului Serbiei Pavle: "fiecare vede ceea ce doreşte!" Face parte dintr-un dialog al sau cu diaconul care-l insotea pe unde mergea. Am sa dau un copy si paste al acestui dialog , nu-mi este greu sa fac aceasta :) in speranta ca o sa va entuziasmeze, dialogul.
"Dificultăţile diaconului. În clădirea Patriarhiei adesea se repovesteşte dialogul Patriarhului purtat cu diaconul care-l însoţeşte peste tot, pe când plecau să facă slujbă în biserica de la Banovo brdo.
- Cum vom merge? Cu automobilul? - întrebă diaconul.
- Cu autobuzul! - răspunse Patriarhul cu hotărâre.
- E aglomeraţie, e înăbuşitor in autobuz, şi nici nu-i aproape...
- Mergem! - zise din nou scurt Sfinţia Sa.
- Dar... - mergând în urma Sa, diaconul avansă un argument nou, major - Sfinţia Voastră, este vară, multă lume merge la Ada Ciganlija [cel mai vestit ştrand], autobuzele sunt pline de lume despuiată. Nu e potrivit...
- Ştiţi, părinte - se întoarse Patriarhul Pavle - fiecare vede ceea ce doreşte! "
M.
Pavle patriarhul...
Mare om, Pavle. Tare mult îmi place să-mi amintesc de el, deși nu l-am cunoscut personal.
Pentru mine Pavle este un... bunic plin de înțelepciune și de dreaptă socoteală. Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții.
Si ar mai fi ceva care ma doare
De multe ori, cu durere pentru ei, am observat ca sunt oameni care nu stiu regulile elementare de a se inchina la Sfintele Icoane (ex. cineva care vroia sa intre in Sf. Altar sa se inchine si acolo). Tinuta lui era decenta... Mi-a fost asa mila de acel om, care era in floarea varstei, se uita speriat la Parintele din Sf. Altar care i-a facut observatie. E posibil sa fi fost si bolnav. Se blocase, saracul... Este posibil ca respectivul sa fi intrat pentru prima data in Biserica... Sau vin altii, saracii, la batranete sa caute sa se spovedeasca pentru prima data...
Si atunci, nu putem decat sa ne bucuram si de prezenta unora ca ei in Biserica.
Despre tinuta in Sfanta Biserica
Va dau dreptate. De multe ori si la noi, la manastire, m-am gandit la tinuta in care se prezinta unii/unele care vin in vizita sau in pelerinaje. Si femei si barbati.
Nu mai stiu daca la bisericile de mir, se poate intra intr-o tinuta indecenta. Cred ca preotul paroh este cel care se ocupa cel mai bine de tinuta in biserica. In ceea ce priveste turistii, nu putem sa ii catalogam cu cei/cele care frecventeaza biserica, si la doamne le mai ramane doar asta, sa-si puna baticul pe cap.
In privinta turistilor, uneori am o bucurie cand vad ca se umple biserica, chiar daca uneori este deranjant sa vezi gume de mestecat lipite pe covoare, si altele...
Sunt aceste vremuri in care traim, si cred ca prezenta la Sfânta Biserica este mult mai importanta. Uneori rugaciunea facuta de acesti tineri ce par extravaganti poate fi mai adanca decat a unui om ca mine.
Dumnezeu le stie sufletele... am vazut femei care desi "nu aveau batic" pe cap, dar m-au coplesit lacrimile varsate in fata Icoanei Maicii Domnului. De aceea, in aceste vremuri, cand modernismul si alte preocupari ocupă viata tinerilor si a oamenilor, in general, nu trebuie decat sa ne bucuram de prezenta la Sfanta Biserica, de minutul acordat lui Dumnezeu in acel pelerinaj, excursie sau cum o numeste fiecare... De unde stim noi, că peste o zi, o luna sau un an un tanar imbracat necorespunzator, nu va deveni monah?... Cred ca numai Bunul Dumnezeu stie cu ce vesmant al sufletului se prezinta fiecare. Da, sunt foarte multe carti in care Sfintii Parinti povatuiesc cum sa se poarte femeile in Sfanta Biserica, dar intr-adevar femeile care au o asemenea smerenie si masura pot face asta. Dar, eu ma gandesc, la faptul ca, în Bunatatea Sa, Dumnezeu asculta rugaciunile tuturor(inclusiv a femeilor fara batic). Se uita la lacrima tuturor, asa cum avem atatea exemple din Evanghelie. E posibil ca la astfel de observatii aspre despre tinuta, unii/unele sa ia calea intoarsa de la Biserica... Si cred ca e pacat...
Ceea ce am spus nu inseamna ca incurajez ca fiecare sa vina imbracat cat de indecent vrea la Biserica, dar depinde cum poate fiecare.... Daca vedem un astfel de om, in cazul in care nu primeste o observatie blanda, sau afisul de la Biserica, cred ca este mult mai bine sa ne rugam in acel moment pentru el/ea, sau sa ne vedem de haina sufletului nostru...
Ioana
Și eu am întâlnit
Și eu am întâlnit oameni care nu corespund neapărat când e vorba de "ținuta" exterioară dar s-au dovedit a fi creștini deosebiți, până la os cum s-ar spune. M-am minunat și am dat slavă lui Dumnezeu pentru că sunt oamenii Lui :)
Iar cei care încă nu au ajuns să știe ce vor, au vreme să învețe. Până la moarte. De aceea nu se cade să judecăm noi înainte de vreme și de fapt nu se cade să judecăm noi. Punct.
Dacă porţi batic pentru a nu provoca sminteală? - Cristina S
Întreb, pentru că sunt una dintre persoanele care poartă batic în biserică, iar în afară nu. Mă voi gândi la aspectul profund al ipocriziei.
"Unul deosebeşte o zi de alta, iar altul judecă toate zilele la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui. Cel ce ţine ziua, o ţine pentru Domnul; şi cel ce nu ţine ziua, nu o ţine pentru Domnul. Şi cel ce mănâncă pentru Domnul mănâncă, căci mulţumeşte lui Dumnezeu; şi cel ce nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă, şi mulţumeşte lui Dumnezeu."...
"mai degrabă judecaţi aceasta: Să nu daţi fratelui prilej de poticnire sau de sminteală."
"Dar dacă, pentru mâncare, fratele tău se mâhneşte, nu mai umbli potrivit iubirii. Nu pierde, cu mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos. Nu lăsaţi ca bunul vostru să fie defăimat. Căci împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate şi pace şi bucurie în Duhul Sfânt. "
"Bine este să nu mănânci carne, nici să bei vin, nici să faci ceva de care fratele tău se poticneşte, se sminteşte sau slăbeşte (în credinţă)."
"Credinţa pe care o ai, s-o ai pentru tine însuţi, înaintea lui Dumnezeu. Fericit este cel ce nu se judecă pe sine în ceea ce aprobă! Iar cel ce se îndoieşte, dacă va mânca, se osândeşte, fiindcă n-a fost din credinţă. Şi tot ce nu este din credinţă este păcat."
(fragmente din epistola către Romani)
Bine faci...
Bine faci că-l porți ca să nu smintești. Eu zic că e rău că-l dai jos după aceea. Dar fiecare duce cât poate la un moment dat. Calea e lungă pentru fiecare dintre noi.
Blagosloviti si
Blagosloviti si iertati!
Foarte frumos articolul! Chiar m-a pus pe ganduri... Imi doresc ca si eu intr-o buna zi sa stau doar cu capul acoperit, dar stiu ca mai e un pic pana acolo... Sincera sa fiu nici sa merg la biserica cu capul descoprit nu pot, doar ca sa fiu in tandem cu modul in care stau pe acasa, sau pe drum. Iar daca ar fi sa aleg odata pentru totdeauna, as alege sa ma acopar si in restul timpului, decat sa vin descoprita in Biserica.
Doamne, ajuta!
Blagosloviti si iertati! As
Blagosloviti si iertati!
As vrea sa intreb, nu va suparati, care ar trebui sa fie tinuta unei crestine la mare, daca trebuie sa-si duca pt o cura helio-marina, copilasii? mie mi se pare mult mai provocator corpul unei femei , pe care se muleaza hainele, dupa ce a iesit din apa, decat al celei in costum de baie.
Iertati-ma, sper ca n-am suparat pe nimeni.
Datoria
Cea dintâi datorie a unei mame este către copiii ei. Spune că femeia se mântuiește prin naștere de prunci dar ceea ce nu spune dar se subânțelege este că nu doar să le dea viață este datoare ci și să-i crească și să-i educe.
Oriunde mergi îmbracă-te în așa fel încât să nu smintești și să nu-ți calci conștiința. Iar dacă trebuie să alegi între cele două, nu-ți călca conștiința. Pe mulți poți să-i minți și să-i păcălești dar conștiința este vocea lui Dumnezeu în om. Atâta timp cât te mustră, înseamnă că faci ceva ce nu ar trebui să faci.
Publică un comentariu nou